Legea accesibilității pentru magazine online este Legea nr. 232/2022, prin care România a preluat European Accessibility Act: din 28 iunie 2025, magazinele care vând online către consumatori trebuie să poată fi folosite și de persoanele cu dizabilități. Concret, site-ul se poate parcurge doar din tastatură, are contrast suficient, imagini cu text alternativ și un checkout pe care îl poate termina oricine. Microîntreprinderile sunt scutite.
Dacă ai un magazin online în România, probabil ai auzit deja de „legea accesibilității”. Poate de la un coleg, poate dintr-un grup de antreprenori, poate dintr-un e-mail primit de la cineva care vinde soluții de conformare.
Partea ciudată e că nu e o lege nouă. Doar că a început să conteze cu adevărat abia din vara lui 2025, iar mulți au descoperit-o atunci când deja trebuia aplicată.
Hai să o luăm pe rând: ce spune, cui i se aplică, ce înseamnă concret pe site-ul tău și de unde poți începe fără să-ți pui afacerea pe cap.
Este vorba de Legea nr. 232/2022, prin care România a preluat în legislația proprie Directiva europeană 2019/882, cunoscută ca European Accessibility Act (EAA). Pe scurt: anumite produse și servicii oferite consumatorilor trebuie să poată fi folosite și de persoanele cu dizabilități.
În zona noastră contează un lucru: serviciile de comerț electronic sunt incluse. Adică site-ul sau aplicația prin care vinzi, de la prima pagină până la plată.
Data de care se tot vorbește este 28 iunie 2025. De atunci, regulile se aplică în toate statele UE, România inclusiv. Pentru contractele de servicii încheiate înainte de această dată există o perioadă de tranziție, dar nu te baza pe ea pentru un magazin online care vinde zilnic.
În spatele legii nu e o toană birocratică. Ideea e simplă: un om care folosește un cititor de ecran, navighează doar cu tastatura sau vede greu textele mici trebuie să poată cumpăra de la tine la fel ca oricine altcineva.
Dacă vinzi online către consumatori (B2C), cel mai probabil da. Legea nu se uită la ce vinzi, ci la faptul că oferi un serviciu de comerț electronic. Flori, cărți, haine, electronice, bilete, cursuri: toate intră.
Există o singură excepție importantă: microîntreprinderile. Sunt firmele cu sub 10 angajați și cifră de afaceri sau bilanț anual sub 2 milioane de euro. Dacă te încadrezi aici, nu ești obligat să aplici cerințele pentru serviciile pe care le oferi. Poți totuși să o faci voluntar, și vezi mai jos de ce ar fi o idee bună.
Un detaliu pe care îl ratează des lumea: scutirea e pentru servicii. Nu se extinde automat și asupra produselor la care legea se referă.
Și chiar dacă ești scutit, clienții tăi cu dizabilități tot există. Mai jos vezi ce pierzi când site-ul nu poate fi folosit de ei.
Legea trimite la standarde tehnice, iar cel pe care îl vei auzi peste tot este WCAG (Web Content Accessibility Guidelines). Nu trebuie să devii expert, dar e bine să știi ce înseamnă în practică pe un magazin online. Fiecare zonă, explicată pe larg, o găsești și în ghidul despre ce înseamnă un magazin online accesibil.
Observi ceva: o mare parte din lista asta nu înseamnă „funcții speciale pentru cineva anume”. Sunt reguli de UX bun. Un checkout cu erori clare și etichete vizibile ajută și omul care cumpără de pe telefon, în tramvai, cu soare în ochi.
Sancțiunile diferă puțin de la o sursă la alta, așa că verifică întotdeauna textul legii înainte să iei o decizie. În general, vorbim de amenzi de ordinul a câtorva mii de lei, care în sursele consultate ajung până la aproximativ 15.000 de lei, în funcție de gravitatea și durata neconformității.
Amenda nu e însă singura consecință. Autoritățile pot cere și:
Controlul îl pot face ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României), ANPC și alte autorități competente. Utilizatorii pot depune plângeri la ANPC sau la CNCD, iar o astfel de plângere poate costa și în imagine, nu doar în bani.
Sincer vorbind, controalele nu par să fi făcut încă valuri, iar cazurile publice de magazine amendate pentru asta sunt greu de găsit. Dar „nu s-a întâmplat încă” e un plan slab pentru un business care trebuie să existe și peste doi ani.
Să lăsăm amenzile deoparte. Un site accesibil e, în primul rând, un site pe care se cumpără mai ușor.
Cu alte cuvinte, ai de câștigat și dacă nu ți-ar cere nimeni nimic.
Când cauți informații despre lege, apar repede reclame la „widget-uri de accesibilitate”: un script pe care îl lipești pe site și care promite conformare în câteva minute, de obicei cu abonament lunar.
Tentant, mai ales când ai alte zece lucruri de rezolvat. Dar hai să fim clari în ce privește ce poate și ce nu poate face un astfel de instrument:
Cu alte cuvinte, widget-ul schimbă la suprafață, în timp ce problema stă în cod și în design. Pentru un magazin care vrea să fie cu adevărat accesibil, drumul sigur rămâne același: audit, apoi remedieri în sursă. Un widget poate fi, cel mult, un strat în plus, nu înlocuitorul muncii de fond.
Nu ai nevoie de un audit complet ca să-ți faci o idee. Încearcă asta într-o pauză de cafea:
Dacă la două dintre aceste șase puncte ai simțit frustrare, merită un audit serios. Poți începe cu auditul gratuit de pe digitalcat.ro, care măsoară automat contrastul, accesibilitatea și performanța, iar rezultatele sunt apoi interpretate și prioritizate de un specialist UX.
Legea accesibilității nu e un monstru care vine peste noapte, dar nici ceva ce poți amâna la nesfârșit. E, mai degrabă, un motiv bun să te uiți cu ochi noi la magazinul tău și să repari lucrurile care oricum îți costau vânzări.
Începe cu testul de 10 minute de mai sus. Dacă ai nevoie de o imagine clară, cu prioritățile puse în ordine, cere auditul gratuit pe digitalcat.ro. Primești o evaluare a site-ului tău, făcută cu instrumente de măsurare și interpretată de un specialist UX, ca să știi exact de unde să pornești.
Se aplică celor care oferă servicii de comerț electronic consumatorilor, cu excepția microîntreprinderilor (sub 10 angajați și sub 2 milioane de euro cifră de afaceri sau bilanț anual). Nu contează ce vinzi: flori, cărți, haine, electronice, bilete sau cursuri intră toate.
De la 28 iunie 2025, prin Legea nr. 232/2022, care transpune Directiva europeană 2019/882 (European Accessibility Act). Pentru contractele de servicii încheiate înainte de această dată există o perioadă de tranziție, dar nu e o bază sigură pentru un magazin care vinde zilnic.
În practică, ghidurile WCAG sunt referința folosită pentru a verifica accesibilitatea unui site: navigare cu tastatura, contrast, text alternativ, formulare clare. Nu trebuie să devii expert, dar e bine să știi ce înseamnă fiecare pe paginile tale.
Nu. Un widget poate adăuga opțiuni utile utilizatorului, dar nu corectează problemele din codul și din designul site-ului. Soluția de bază rămâne auditul urmat de remedieri.
ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României), ANPC și alte autorități competente. Utilizatorii pot depune plângeri la ANPC sau la CNCD.
Sursele consultate indică amenzi de ordinul miilor de lei, până la aproximativ 15.000 de lei, plus obligația de remediere și, în unele cazuri, retragerea serviciului neconform. Verifică textul legii pentru cifrele exacte.
Testul de 10 minute îți arată dacă ai o problemă. Un audit UX îți arată unde e, cât te costă și în ce ordine o repari, cu dovadă vizuală pentru fiecare problemă. Cum arată concret un asemenea plan vezi în exemplul de raport.
